Powered By Blogger

marți, 18 ianuarie 2011

“Trădarea” Patriarhului Daniel

“Trădarea” Patriarhului Daniel


Situaţia economică dezastruoasă a multor milioane de români, copii, mame, bătrâni, tineri, faptul că oamenii mor de foame, că sunt închise şcolile, pare că nu îl sensibilizeză pe conducătorul BOR. Patriarhul Daniel este, în continuare, lipsit de reacţie publică în faţa acestor probleme. Refuză să aducă în discuţie, să exprime opinia BOR, clar şi răspicat, faţă de situaţia lumească a celor pe care îi păstoreşte şi de pe urma cărora primeşte bani – şi nu puţini. Din partea lui nu se aude nici un sunet, luceşte doar aurul masiv de la gât şi geamul măgăruşului său de 70.000 de euro.



Putem considera că a trădat interesele credicinioşilor, datorită faptului că nu îi apără şi nu luptă pentru ei în faţa „hoardelor portocalii ale lui besescky – dracul şef”? O să spuneţi că biserica nu este sindicat dar oare ce bine mai mare poate face, în momentele acestea, decât să îi conştientizeze pe cei de la putere că răul pe care îl fac se răsfrânge, nu asupra unor numere, ci asupra unor suflete.
Mai mult, într-un dispreţ total faţă de problemele credincioşilor, în mesajul de Crăciun Patriarhul cerea bani. Să nu vă imaginaţi că erau bani pentru cantine sociale sau pentru a oferi săracilor vreun ajutor. Bănuţii ceruţi erau pentru Catedrala Mântuiri Neamului, sau mai bine pentru catedrala mântuirii lor.

Trăieşte oare Patriarhul în alte lumi paralele? De fapt ştie pe ce lume trăieşte? Mai pune piciorul afară din maşina luxoasă, care îl transportă? Mai respiră şi alt aer sau doar pe cel din patriarhie? Se pare că traiul îndestulat l-a separat de norod şi implicit de suferinţele acestuia. După cum a remarcat şi cel mai credincios „tribun” al României „Patriarhul Daniel s-a îngraşat ca un cârciumar”, semn de trai bun! Dar asta este alta poveste.
Să trecem oare peste faptul că Arhiepiscopul Ioan Robu a avut curajul de a acuza puterea, clar şi răspicat, în mesajul adresat credincioşilor catolici de Crăciun? De ce catolicii pot critica iar şeful ortodocşilor tace mâlc?
O reacţie ar fi extrem de necesară dat fiind faptul că după statistici enorma majoritate a românilor este, cel puţin la nivel declarativ, formată din ortodocşi. Ar fi necesar, cel puţin din bun simţ, şi ca mulţumire pentru miliardele de lei pe care biserica le încasează sub forma de contribuţie, cu sau fără chitanţă, şi sigur fără impozit, de la românii darnici şi dornici de iertarea păcatelor, să apară cât mai rapid posibil, rostită de către Patriarh, o opinie clară, la obiect despre situaţia poporului acestei ţări.
Până atunci, în speranţa că nu va fi nevoie de o minune, ar fi câteva întrebări care se vor pune de la sine:

1. Care este opinia BOR faţă de grava situaţie în care au fost aduşi românii de către numiţii Băsescu Traian şi Boc Emil ? Să nu îmi răspundeţi că biserica nu face politică!!!

2. Tăcerea BOR are vreo legătura cu faptul că statul pedelist refuză să aducă în discuţie, o eventuala taxare a cultelor din România? Exista vreo înţelegere de tipul: te acopăr mă acoperi?

3. Fondurile pe care statul le acorda construcţiei megalomanice – ceauşistă – numită Catedrala Neamului au generat un pact între BOR şi putere?

4. Cum se vede din dealul Mitropoliei crunta realitate a dispariţiei şcolilor din mediul rural şi a apariţiei unui număr din ce în ce mai mare de biserici?

5. Poate lipsa de reacţie a BOR să accentueze scăderea puternică a încrederii pe care românii o au în această instituţie?

6. Indulgenţa patriarhului faţă de putere, lipsa sa de reacţie la suferinţele românului, ascunde un act de trădare faţă de credincioşii ortodocşi şi de interesele acestora?

Sper că nu se va apela la aburelile medievale de genul „lasă-l pe Dumnezeu să îi judece deoarece noi nu avem dreptul” şi care mai susţin şi că omul pentru a primi viaţa veşnică în rai trebuie să sufere pe pământ .

Ei suferă?

VOI CE CREDETI?

vineri, 7 ianuarie 2011

Cea mai frumoasă fotografie a eclipsei solare de marţi...

Cea mai frumoasa fotografie a eclipsei solare de marti, 4 ianuarie, a fost facuta de romanul Catalin Paduraru:



Fotografia a fost făcută la Fundulea şi surprinde un avion care decolează pe fundalul eclipsei parţiale de Soare.
Tradiţii şi obiceiuri de Bobotează. Fetele nemăritate îşi visează ursitul!



În suita celor 12 sărbători importante creştine se numără şi Boboteaza (Botezul Domnului), ţinută în fiecare an, în ziua a şasea a lunii ianuarie. Întrucât în aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului.
Boboteaza (6 Ianuarie) şi cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formează una şi aceeaşi sărbătoare. În ajun, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea după Liturghie. Oamenii ţin post negru până ce vine preotul şi beau din aceasta apă sfinţită. Preotul este precedat de copii îmbrăcaţi în cămăşi albe, sunând din clopoţei şi deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunţarea româneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieşte). Pe lângă Troparul Bobotezei, copii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). În ziua aceasta, în afara de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă.
În noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure ca se vor mărita în acel an.
Tot acum, în unele regiuni, avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apa din fântană sau dintr-un râu.
În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul împreună cu enoriaşii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfinţirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii şi pădurarii satului împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificaţia festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregateşte o cruce de gheaţă, pentru a marca locul slujbei şi la sfârşit preotul se duce la o apă unde va arunca crucea. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.
Se crede ca în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfinţite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile pană la sfârşitul praznicului.