Powered By Blogger

sâmbătă, 30 martie 2013

Ce,cum şi cât mâncăm:Pâinea noastră cea de toate zilele

  

         Bine aţi venit în lumea producţiei alimentare industriale şi a agriculturii super-tehnologizate! Pe ritmul de benzi transportoare şi maşini imense, filmul ne arată, fără comentarii, locurile înspăimântător de robotizate în care mâncarea este produsă în Europa: spaţii monumentale, peisaje suprarealiste și sunete ciudate – un mediu rece, industrial, care lasă puţin loc pentru individualism.
Oameni, animale, culturi şi maşini de joacă un rol de sprijin în logistica de acest sistem, care oferă standardul de viață în societatea noastră. Pâinea noastră cea de toate zilele este tabloul unui ospăț greu de digerat, la care toți luăm parte. O experiență care permite fiecăruia să își formeze propriile idei. Realitatea este uneori prea grotescă pentru a fi exprimată în cuvinte, iar acesta este un documentar pe care nu trebuie să îl ratezi. Filmul își are locul în fiecare şcoală.
   Ce mâncăm?
 Nu putem spune că există anumite alimente care asigură toate principiile nutritive necesare organismului, dar modul de preparare are un rol foarte important. Felul întâi are o importanţă foarte mare pentru că poate să inhibe apetitul sau, dimpotrivă, să-l stimuleze. Felul doi de cele mai multe ori face ca stomacul să depună un efort prea mare pentru digestie. De aceea este bine să mâncăm o porţie de carne, dar obligatoriu cu garnitura de legume. Ca desert, pentru că stomacul este plin, nu sunt recomandate prăjiturile, ci fructele de sezon sau deserturile uşoare.

Cum mâncăm?
 De cele mai multe ori suntem tentaţi să luăm masa la ore nepotrivite şi în mare grabă, acest obicei fiind cu totul nesănătos. În timp ce luăm masa, nu trebuie să avem alte preocupări, deoarece cititul, privitul la televizor sau vorbitul îngreunează procesul de digestie. Totodată, nu este bine să mâncăm alimente prea fierbinţi sau foarte reci, deoarece putem irita mucoasa esofagului sau a stomacului. O importanţă deosebită o are şi modul în care sunt preparate alimentele, deoarece în timpul prelucrării culinare unele substanţe hrănitoare îşi pot pierde calităţile nutritive.

Când mâncăm?
 Pentru a ne menţine starea buna de sănătate, mesele luate la ore fixe şi repartizarea cantităţilor de alimente au o foarte mare importanţă. Unele persoane, din lipsa de timp sau din alte motive, nu iau micul dejun sau uită de gustările dintre mese, lucru care nu este tocmai sănătos. Aşadar, nu face asemenea greşeli deoarece vei fi subalimentat exact în orele de maximă activitate, când organismul are cea mai mare nevoie de hrană. Săritul peste o masă din timpul zilei determină inevitabil o altă greşeală - mâncatul excesiv seara. Acest lucru duce la îngrăşare şi la o digestie foarte greoaie, tocmai în orele de somn, când stomacul trebuie să se odihnească. Gustările sunt şi ele foarte importante. Putem ronţăi un biscuit, un fruct sau miez de nucă.
 
Cât mâncăm?
Organismul nostru are nevoie de o anumită cantitate de alimente din care să-şi ia doza zilnică de energie. Această cantitate este variabilă, în funcţie de vârstă, sex, de munca pe care o depunem şi nu în ultimul rând de starea de sănătate. Astfel, copiii şi adolescenţii aflaţi în plin proces de creştere au nevoie de o cantitate de hrană substanţială, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ decât adulţii. Odată cu înaintarea în vârstă, nevoile calorice scad, astfel că sunt suficiente alimentele cu valoare energetică mai scazută.





 Vă recomand:  
 Horoscop culinar: ce si cum mancam in functie de zodie
http://www.garbo.ro/articol/Lifestyle/420/slideshow/Horoscop-culinar-ce-si-cum-mancam-in-functie-de-zodie.html

vineri, 8 martie 2013

Cenaclul Flacara: Te salut generatie in blugi


  Adrian Păunescu a pus bazele unui adevărat fenomen cultural al anilor `70. Este vorba despre Cenaclul Flacăra, care a delectat publicul românesc ani de-a rândul cu poezii, melodii populare, muzică clasică, folk și chiar rock. Publicul era fermecat de felul în care Adrian Păunescu îşi recita şi compunea poemele chiar în faţa lor, pe scenă. Artişti consacraţi îi datorează lui Adrian Păunescu debutul în lumea artistică, întrucât pe scena celebrului Cenaclu şi-au început cariera nenumăraţi cântăreţi.

   Iniţial, spectacolele din cadrul Cenaclului Flacăra aveau loc luni după-masa sau seara în sala teatrului Ion Creangă din București. Ulterior, s-au făcut turnee în toată țara, spectacolele desfășurându-se pe stadioane, sălile de spectacol devenind neîncăpătoare.

  Printre cei care au participat au fost: Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Alexandru Zarnescu , Ștefan Hrușcă...şi mulţi alţii.

    În cei aproape 12 ani de activitate au avut loc peste 1600 de spectacole. Aceasta este o mărturie de excepție a ceea ce a însemnat Cenaclul Flacăra, un film documentar realizat și apoi interzis la mijlocul anilor ’80. Titlul documentarului este dat de poezia omonimă a lui Adrian Păunescu.
  Află mai multe din acest film documentar despre Cenaclul Flacăra.