ŞOSETE DISPĂRUTE

  
    Ştiu sigur că nu mi se întâmplă numai mie. Am mai auzit pe la colţuri vorbindu-se şuşotit despre misterul şosetelor dispărute.
    Cumperi şosete că doar ai nevoie de aşa ceva, le porţi, iar la spălat, unele încep să dispară. Unde, nimeni nu ştie. Pur şi simplu bagi 3 perechi în maşina de spălat şi scoţi 2 perechi şi o şosetă. Şi nu s-a întâmplat odată. Am şi o teorie exagerată în acest sens. Există probabil o gaură neagră a şosetelor care din când în când mai răpeşte în neantul său câte o şosetă.  Un fel de karma al şosetelor.
   Şi uite aşa te trezeşti cu 7 şosete fără pereche, ce stau stinghere în sertarul lor, aşteptandu-şi soarta. Ce poţăi face ? Că nu e ca şi cum te poţi duce cu şoseta rămasă la magazin şi să ceri “o şosetă care să se potrivească cu asta”.
   După ani de zile de observat, analizat şi documentat acest fenomen al naturii (că altfel nu îmi trece prin cap să-l numesc) am decis să acţionez. Trebuie să existe o rezolvare la această problemă. Cineva, mai deştept decat mine sigur a gasit o soluţie.
   Aşa că am intrat pe şosetaria.ro si mi-am luat “the personal sock manager”. Nişte clipsuri de şosete care acţionează precum un act de căsătorie. Şosetele proaspăt purtate, înmiresmate şi numai bune de spălat se prind cu un clips după care se aruncă în maşina de spălat find destinate de a rămâne împreună pe toată perioada călătoriei lor prin cuva maşinii. Să te vad acum gaură neagră a şosetelor!
  P.S.  Mai am o căţeluşe care le fură dar apar ele...şi foarte important... nu, nu este post plătit! Pur şi simplu mi-a plăcut produsul...

Cât va ploua în următorii 140 de ani....

     Un studiu efectuat de NASA pe tema încălzirii globale arată efecte catastrofale pentru clima mondială: zonele în care căderile de apă sunt abundente vor fi şi mai afectate de ploi, în timp ce regiunile aride nu vor mai cunoaşte ploi mari perioade de timp.

    Oamenii de ştiinţă de la NASA care vor publica rezultatele acestui studiu în Geophysical Research Letters au analizat informaţii strânse din 14 modele de climat global.
   Cercetătorii au estimat care vor fi cele mai afectate zone de ploi în urmatorii 140 de ani...
Concluziile celor de la NASA - cu fiecare grad Fahrenheit cu care creşte temperatura medie globală, precipitaţiile vor creşte cu 3.9%, însă doar în zonele deja afectate de ploile torenţiale. În zonele aride, perioadele fără ploi vor creşte cu 2.6 %.

  În urmatorul secol foarte afectate de secetă vor fi regiunile mediteraneene şi cele din sud-estul Statelor Unite, în timp asupra zonelor de la tropice vor cădea ploi din ce în ce mai mari şi distrugătoare.

  Schimbările se vor produce la nivelul climei mondiale pe măsură ce emisile de CO2 în atmosferă vor creşte.


 

Obiceiuri şi tradiţii la români-ARMINDENI

                                                ARMINDENI…..      

     

1 Mai …Mai Întâi, i s-a spus Armindeni... o sărbătoare cu o dublă semnificaţie în tradiţia românească.

   Oamenii puneau la porţi ramuri verzi, într-un ritual menit să alunge spiritele malefice şi să cheme norocul, să-i ferească de grindină şi să atragă belşugul recoltei. 

             Potrivit tradiţiei, originile acestei sărbători se regăsesc în tragicul episod biblic al uciderii pruncilor de către Irod.     Seara, la poarta la care s-a oprit măcelul de peste zi, a fost pusă o ramură verde, ca semn pentru a şti de unde să reînceapă a doua zi. În zori, însă, la toate casele din ţinut erau lăstare verzi, astfel că oamenii lui Irod n-au mai ştiut unde să-l caute pe Iisus. 

       Obiceiul serbărilor câmpeneşti de Armindeni s-a păstrat şi după ce ziua de 1 Mai a primit o nouă semnificaţie.....

               Contrar prejudecăţilor multora, Ziua Muncii nu este o sărbătoare comunistă.

              

      La 1 mai 1886, muncitorii americani s-au mobilizat masiv pentru a obţine instituirea zilei de muncă de 8 ore. La Chicago, poliţia a intervenit în forţă şi s-au înregistrat victime.
      Trei ani mai târziu, Internaţionala Socialistă a declarat ziua de 1 Mai ca Zi Internaţională a Muncii. Cu timpul, aceasta a ajuns să fie celebrată în majoritatea ţărilor lumii, devenind o zi liberă în urma recunoaşterii de către guverne a drepturilor proletariatului şi a forţei sindicatelor.
      

     Din păcate, regimurile totalitare ale secolului XX au încercat să uzurpeze această zi simbolică a mişcării muncitoreşti internaţionale. Regimul nazist s-a străduit să o deturneze, transformând-o într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, al cărei pilon fundamental era arianul, ca simbol al celor ce muncesc.

   .

       Apoi, statele comuniste au instrumentat politic, la rândul lor, această sărbătoare, transformând-o în prilej de propagandă şi de etalare a forţei partidului unic. 

      După 1989, defilările obligatorii de odinioară au lăsat locul unei lepădări ostentative de această sărbătoare... 

TRADIŢIA  POPULARĂ A ZILEI DE 1 MAI

      Numită şi ziua pelinului sau ziua beţivilor, 1 Mai semnifică în tradiţia populară începutul verii. Denumirea de Armindeni (Armendina, Armindin, Arminder) provine de la numele profetului Ieremia din calendarul creştin. În unele regiuni din Banat şi Transilvania,  Armindeniul este sărbătorit în ajunul Sf. Gheorghe sau de Ispas.

      Armindeniul este de fapt o ramură verde sau un pom curăţat de crengi până aproape de vârf şi împodobit cu flori şi spice de grâu, simbolizând un vechi zeu al vegetaţiei, care proteja recoltele şi animalele. Acesta se aduce din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se va lăsa până la seceriş.  Din lemnul Armindeniului  se face foc pentru a se coace pâine din grâul nou.

   În ajunul acestei zile femeile nu lucrează nici în casă nici pe câmp, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului.....

 

     Armindeniul este numit şi pom de mai. În Banat, el se pune la casele oamenilor mai harnici şi ale fetelor nemăritate. Ramura verde este aşezată în secret, noaptea, de către mai mulţi feciori. Omul în faţa casei căruia s-a pus Armindeniul trebuie să îi caute pe aceştia şi să le ofere de băut.

    Ramura verde are şi scopul de a îndepărta strigoii, dar şi de a aduce aminte de prigonirea lui Iisus. Se crede că pe vremea când Irod omora copiii, la sfârşitul zilei a pus o ramura verde la o poarta, pentru a şti de unde să înceapă măcelul a doua zi. Numai ca a doua zi, apăruseră ramuri verzi la toate casele, iar Irod nu l-a mai putut găsi pe Iisus.

În această zi nu se folosesc boii la muncile câmpului, fiind şi ziua boilor. Nerespectarea acestei reguli atrage după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor.

Se organizează petreceri la pădure sau la câmp, unde se frige un miel, se aduc lăutari şi se bea doar pelin sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. Înspre seară, oamenii se întorc în sat cântând, având flori de liliac sau pelin verde la pălării. Dacă Armindeniul cade miercurea sau vinerea, nu se fac petreceri, întrucât este zi de post.

    În Moldova, există tradiţia ca fetele, femeile şi copiii să se spele dimineaţa cu rouă, pentru a fi curaţi şi sănătoşi tot anul.

    În Banat, se spune că este bine ca oamenii să se plimbe în zori, pentru a fi agili şi puternici, iar femeile trebuie să semene fasole, pentru că va creşte mai cu spor. Se mai spune şi că toata luna mai trebuie sa bei dis-de-dimineaţă un pahar cu apă şi să mănânci unt cu pâine.

     Se crede ca dacă plouă în această zi, va mai ploua încă 40 de zile.

     Reintrarea într-o normalitate nebântuită de coşmarurile trecutului înseamnă şi regăsirea semnificaţiilor primordiale ale zilei de 1 Mai. Atât în tradiţia românească veche, cât şi în accepţiunea internaţională modernă, este o sărbătoare a celor ce muncesc, un simbol al luptei pentru munca decentă.  Cred că ar fi momentul să învăţăm să ne bucurăm de ea, reînnodând o tradiţie frumoasă.