marți, 18 septembrie 2012

Bucegi...Imnul Bucegilor

Imnul Bucegilor...

Vezi mai multe video din calatorii
Dacă ai un dor ce te frământă Nu căta că-i drum obositor Hai, prietene, cu noi pe stâncă Pe cărările Bucegilor Pe poteci umblate doar de ciute Sub aripa Caraimanului Vei afla poveşti necunoscute Spuse chiar de glasul muntelui R: Când Bucegii dau zvon de piatră şi izvoare Oriunde-ai fi, răspunde la a lor chemare Caraimanul, Coştila acunsă sub un nor Şi Morarul te vor primi la pieptul lor Pe platou, la mare înalţime Babele la sfat s-au adunat Numai Baba Mare stă deoparte Şi-şi pune-ntrebări neâncetat Oare Sfinxul care tace-ntruna Şi priveşte-n zări nepăsător Se iubeşte-n taină cu Bătrâna Sau le face curte Doamnelor Jos la Peştera întunecoasă Stă bătrânul schit uitat de ani Aici doina-ţi pare mai duioasă Înganată de bătrâni ciobani Stareţul bătrân cu barba-i albă Adâncit în rugaciunea lui Spune-ncet cu vocea lui domoală Pravila străveche-a muntelui Pe Morar în nopţi cu lună plină Sau pe brânele Bucşoiului Vin în zori scăldate în lumină Zânele din Valea Cerbului Au pe cap cununi de campanulă Şi în plete flori de colţ de-argint Capre negre-n vârf de creastă sură Străjuiesc în noapte locul sfânt
În lanţul Carpaţilor româneşti un loc de frunte îi revine cetăţii de piatră a Bucegilor, înalţată deasupra obârşiilor văilor Prahovei şi Ialomiţei şi străjuind cu latura dinspre miazănoapte trecătoarea Branului. Privit în ansamblu, masivul este format dintr-un arc de culmi în forma de U, cu deschidere către sud. Cele două ramuri ale arcului, de direcţie generală nord-sud, aproape paralele pe o distanţă de circa 15 km, cuprind între ele bazinul superior al Ialomiţei şi converg la extremitatea lor nordică spre vârful Găvanele (2402m), nu departe de Vf. Omu (2507m), punctul culminant al masivului şi unul dintre cele mai înalte vârfuri din Carpaţii noştri. Ramura dinspre răsărit, înalţată deasupra văii Prahova, este denumită culmea principală a Bucegilor, iar cea dinspre apus, culmea Strunga. În afară de acestea, din nordul de culmi format de Vf. Găvanele se mai desprinde către nord o creastă singuratică, scurtă, denumită culmea Bucura, cumpana de ape între Vârful Cerbului (spre est) şi Vf. Gaura (spre vest), respectiv între bazinul Prahovei şi Bîrsei, şi care conduce în Vf. Omu. Din acest vârf radiază o mulţime de culmi ramificate care în cea mai mare parte alcătuiesc porţiunea transilvăneană a masivului şi pe care le denumim culmile nordice.Din partea de nord a arcului format de culmea principală şi culmea Strunga se mai despart către interiorul arcului trei culmi relativ scurte, de direcţie generală nord-sud, care închid între ele căldările glaciare ale văilor ce formează obârşiile văii Ialomiţa; acestea sunt culmile interioare.
Cu creasta încununată de Crucea Eroilor, Caraimanul domină Valea Prahovei deasupra Buştenilor, oferind una dintre cele mai măreţe privelişti din abruptul prahovean al Bucegilor. Versantul răsăritean sau Faţa Caraimanului se înalţă deasupra pădurilor pe o diferenţă de nivel de 500-700 m, şi este brăzdat de o singură vale mai însemnată, Valea Seacă a Caraimanului, afluenţa a Văii Albe. Caraimanul este despărţit de muntele vecin dinspre sud, Jepii Mici, prin adânca depresiune formată de Valea Jepilor, numită şi Valea Caraimanului.
Valea îşi trage obârşiile din platou, iar din marginea acestuia formează o ruptură de pantă de aproape 200 m, Cascada Caraimanului. Valea se adânceşte apoi între maluri puternic înclinate şi confluează cu Valea Prahovei la Buşteni.

Niciun comentariu: